Cele mai frecvente greșeli în cazul cererilor de despăgubire în temeiul CMR și cum pot fi evitate

Cazurile de daune pe care le-am gestionat de-a lungul anilor au confirmat în repetate rânduri aceeași constatare: cele mai mari pierderi nu sunt adesea cauzate de dauna propriu-zisă, ci de greșelile comise după producerea evenimentului.

Acest articol nu își propune să explice din nou Convenția CMR. Mai degrabă, acesta pune în lumină greșelile cu care ne confruntăm cel mai des în practică, arată, pe baza unor cazuri reale, cum pot aceste greșeli să influențeze rezultatul unui caz de daune și oferă sfaturi practice pentru specialiștii din domeniul transporturilor și al asigurărilor care se confruntă cu situații similare.

Una dintre cele mai frecvente greșeli constă în efectuarea unei prime evaluări înainte de a dispune de toate informațiile relevante. Cine trage concluzii fără a cunoaște circumstanțele exacte ale producerii prejudiciului sau fără a fi verificat în prealabil scrisoarea de transport CMR, fotografiile, factura comercială și, dacă este cazul, cererea detaliată de despăgubire a reclamantului, îngreunează adesea inutil procesul ulterior de soluționare a cazului de daune. De asemenea, recunoașterea pripită a răspunderii, înainte de finalizarea verificării juridice, poate duce la pierderea unor argumente juridice importante care ar fi putut fi utilizate ulterior.

O altă neînțelegere foarte răspândită constă în presupunerea că o asigurare de răspundere civilă CMR acoperă orice prejudiciu suferit de mărfurile transportate. Nu este cazul. 

Asigurarea de răspundere civilă CMR acordă – în conformitate cu condițiile de asigurare – o despăgubire bănească numai în cazul în care transportatorul este răspunzător din punct de vedere juridic. Prin urmare, întrebarea decisivă nu este cât de mare este valoarea despăgubirii solicitate, ci dacă a survenit sau nu o răspundere juridică.

Un caz de daune ilustrează acest lucru în mod deosebit de elocvent: un transport de fructe proaspete a fost avariat în urma unui accident rutier. Evaluarea a arătat – pe baza informațiilor colectate până în acel moment – că transportatorul era răspunzător din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, șoferul a omis să obțină raportul oficial al poliției privind accidentul, necesar conform condițiilor de asigurare (rapoartele poliției servesc la stabilirea cauzelor și la asigurarea probelor; în plus, sesizarea poliției poate fi necesară din motive de asigurare a dreptului de regres, în special în caz de „pericol iminent”, de exemplu furt sau jaf survenite imediat etc.). Constatările poliției ar fi confirmat sau infirmat concluziile formulate până la acel moment cu privire la vina (și, prin urmare, la răspunderea) transportatorului – prin neobținerea acestuia, asigurătorul a fost privat de această bază importantă pentru evaluarea cazului.

Întrucât obligația prevăzută în contractul de asigurare de a obține un raport al poliției nu a fost îndeplinită și această omisiune a avut influență asupra despăgubirii, atât în ceea ce privește fondul, cât și cuantumul acesteia, asigurătorul a avut dreptul să refuze plata despăgubirii. Astfel, transportatorul a rămas răspunzător față de destinatarul mărfii și a trebuit, în cele din urmă, să suporte prejudiciul din propriile resurse. Factorul decisiv nu a fost existența prejudiciului, ci nerespectarea condițiilor de asigurare.

Nu orice încărcătură deteriorată duce automat la răspunderea transportatorului. Într-un alt caz, s-a solicitat despăgubire pentru un transport de banane efectuat din Turcia în Turkmenistan, după ce o parte din marfă a ajuns cu defecte de calitate. La prima vedere, o întrerupere a lanțului frigorific părea a fi cauza evidentă. Cu toate acestea, după ce au fost analizate împreună documentele de întreținere ale vehiculului, aspectul pagubelor și istoricul transportului mărfii, s-a conturat o altă imagine. Deși exista în mod clar un prejudiciu, lipseau dovezile tehnice suficiente care să ateste că acesta a survenit în perioada în care marfa se afla sub responsabilitatea transportatorului asigurat. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

Obiectivul gestionării daunelor CMR nu este nici respingerea tuturor cererilor de despăgubire, nici plata tuturor pretențiilor. Obiectivul constă în a ajunge la rezultatul corect prin evaluarea juridică și tehnică a fiecărui caz în parte. Informațiile precise, documentația completă și o expertiză tehnică efectuată la timp protejează interesele transportatorului și asigură, în același timp, că cererile de despăgubire justificate sunt soluționate în mod echitabil și corect.

În cazul cererilor de despăgubire privind răspunderea CMR, rezultatul nu este adesea determinat de prejudiciul în sine, ci de modul în care cazul de daune este gestionat cu profesionalism și atenție încă de la început.

Specialiștii de la Lutz Assekuranz îi însoțesc activ pe clienți pe parcursul procesului de soluționare a daunelor și, încă de la implicarea lor, acordă o atenție deosebită respectării condițiilor de asigurare și întocmirii unei documentații cât mai detaliate a evenimentelor. Prin urmare, clienții Lutz Assekuranz se pot simți „pe mâini bune” în acest sens – ceea ce se reflectă, în cele din urmă, și în rezultatul soluționării daunelor.